Presidia reprezintă proiecte înființate pentru a salva produsele alimentare artizanale, rase de animale indigene, soiuri de plante, tehnici agricole și de pescuit tradiționale, ecosisteme și peisaje rurale amenințate cu dispariția. Implică comunități de producători la scară mică dornici să colaboreze pentru a stabili reguli de producție comune și moduri de promovare ale produsului. Aceste comunități păstrează cunoștințe străvechi , încurajează practicile sustenabile și promovează regiunile locale. Presidia sunt exemple concrete și de bunăpractică de agricultură sustenabilă, bazată pe calitate, bunăstarea animalelor, sustenabilitate, conexiunea cu o zonă locală și preocuparea pentru sănătatea și plăcerea consumatorilor.

Slow Food ajută fermierii prin organizarea de sesiuni de instruire și schimburi de experiență și prin promovarea produselor, comunicarea poveștilor acestora (a producătorilor, cunoștințelor, zonelor indigene și a metodelor de producție), prin folosirea rețelelor asociațiilor pentru a crea legături între producători și consumatori prin evenimente, prin implicarea maeștrilor bucătari sau sprijinind vânzările directe, prin piețe ale fermierilor sau grupuri de achiziție.

Proiectul Presidia a început în 1999. După catalogarea a sute de produse amenințate cu dispariția prin Arca Gusturilor, Slow Food a decis să facă un pas mai înainte și să se implice în mod concret cu lumea producției; să afle mai multe despre anumite locuri, să se întâlnească cu producătorii și să le promoveze produsele, munca și înțelepciunea. De-a lungul anilor, proiectul Presidia a devenit unul dintre cele mai eficiente instrumente de a pune în practică și a exemplifica politicile Slow Food cu privire la agricultură și biodiversitate.

Un Presidium protejează:

  • Un produs tradițional pe cale de dispariție (un produs din Arca Gusturilor)
  • Tehnici tradiționale de agricultură, pescuit sau de procesare amenințate cu dispariția
  • Un peisaj rural sau un ecosistem amenințate cu dispariția

Obiectivele Presidiei sunt numeroase, complexe și cu multe fațete, dar pot fi grupate în patru categorii:

  • Protecția mediului: apărarea biodiversității, îmbunătățirea sustenabilității producției alimentare
  • Economic: creșterea numărului de producători, dezvoltarea activităților pe plan local, crearea de locuri de muncă
  • Social:îmbunătățirea rolului social al producătorilor, îmbunătățirea capacităților lor organizaționale și întărirea respectului de sine